Home

„Ce vă pot spune eu astăzi, primele zile ale lunii ianuarie, că prognoza de creştere economică de 2,5%, aderarea la Schengen, care este o oportunitate în plus pentru România, inflaţia prognozată de 5%, încasările realizate de ANAF şi plusul pe care poate să aducă digitalizarea şi implementarea unor măsuri de reducere a evaziunii fiscale, vor asigura suficiente măsuri pentru a construi bugetul pe actualele procente de TVA” – a afirmat Tanczos Barna vineri, la Antena 3, citat de News.ro. 

 Întrebat dacă exclude o creştere a TVA sau o majorare a impozitului pe venit în cursul acestui an, ministrul a răspuns: 

„Nimeni din guvern, nimeni din coaliţie nu doreşte să se ajungă la o asemenea situaţie, sunt convins că ne putem încadra în limite fără a majora TVA-ul”.

Oficialul Ministerului Finanţelor a vorbit şi despre activitatea ANAF, spunând că agenţia a adus, anul trecut, venituri suplimentare faţă de anul 2023.

„Inclusiv pe partea de venituri, cred că avem câteva semnale pozitive de la ANAF. ANAF a adus venituri suplimentare faţă de 2023, cam la toate capitolele de impozite colectate. Este un prim semnal pozitiv că odată cu digitalizarea şi introducerea e-factura şi e-transport, lucrurile se pot duce într-o direcţie bună. Cu siguranţă poate să devină şi mai eficientă această instituţie în lupta împotriva evaziunii fiscale şi împotriva criminalităţii economice. Sunt multe probleme în România, dar încă o dată avem un prim semnal pozitiv”, a mai afirmat ministrul Finanţelor Publice.

Ministrul Finanţelor: Sunt convins că ne putem încadra în limite fără a majora TVA

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, afirmă că există premise în economie care arată că bugetul pentru acest an poate fi construit pe actuala cotă a taxei pe valoarea adăugată (TVA), fără a depăși limitele de deficit bugetar asumate. 

„Ce vă pot spune eu astăzi, primele zile ale lunii ianuarie, că prognoza de creştere economică de 2,5%, aderarea la Schengen, care este o oportunitate în plus pentru România, inflaţia prognozată de 5%, încasările realizate de ANAF şi plusul pe care poate să aducă digitalizarea şi implementarea unor măsuri de reducere a evaziunii fiscale, vor asigura suficiente măsuri pentru a construi bugetul pe actualele procente de TVA” – a afirmat Tanczos Barna vineri, la Antena 3, citat de News.ro. 

 Întrebat dacă exclude o creştere a TVA sau o majorare a impozitului pe venit în cursul acestui an, ministrul a răspuns: 

„Nimeni din guvern, nimeni din coaliţie nu doreşte să se ajungă la o asemenea situaţie, sunt convins că ne putem încadra în limite fără a majora TVA-ul”.

Oficialul Ministerului Finanţelor a vorbit şi despre activitatea ANAF, spunând că agenţia a adus, anul trecut, venituri suplimentare faţă de anul 2023.

„Inclusiv pe partea de venituri, cred că avem câteva semnale pozitive de la ANAF. ANAF a adus venituri suplimentare faţă de 2023, cam la toate capitolele de impozite colectate. Este un prim semnal pozitiv că odată cu digitalizarea şi introducerea e-factura şi e-transport, lucrurile se pot duce într-o direcţie bună. Cu siguranţă poate să devină şi mai eficientă această instituţie în lupta împotriva evaziunii fiscale şi împotriva criminalităţii economice. Sunt multe probleme în România, dar încă o dată avem un prim semnal pozitiv”, a mai afirmat ministrul Finanţelor Publice.

Economistul Daniel Anghel, country managing partner al companiei de consultanță PwC România, a avertizat, recent, într-o analiză transmisă comunității antreprenoriale StartupCafe.ro, că măsurile actuale luate prin OUG-trenuleț nu sunt suficiente pentru a menține ținta de deficit bugetar, iar Guvernul va avea nevoie să crească TVA sau să introducă impozit progresiv pe venit. 

„În planul bugetar pe termen mediu pe care l-am menționat sunt preluate angajamentele din capitolele PNRR privind reforma fiscală și a administrării fiscale. (…) Astfel, documentul vorbește de „revizuirea”, „ajustarea”, „actualizarea” în cazul prevederilor privind impozitul pe profit, impozitul pe venit, contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, din domeniul TVA, din sistemul de accizare, a mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri. Documentul vizează echitatea sistemului de impozitare și mai important consolidarea fiscală, respectiv reducerea deficitului bugetar până la 3% din PIB, în următorii șapte ani, lăsând practic ușa deschisă pentru majorarea TVA sau introducerea unui sistem de cote progresive la impozitul pe venit, propuneri pe care le regăsim în analiza sistemului fiscal realizată de Banca Mondială ca parte a capitolului de reformă fiscală din PNRR” – a comentat Anghel. 

Anul 2025 a venit cu o serie de modificări fiscale care vizează firmele și alți contribuabili din România: impozitul pe microîntreprinderi, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură, procesarea de alimente, noutăți la e-Factura, e-TVA, e-Transport, creșterea impozitului pe dividende și altele – StartupCafe.ro a făcut o listă cu principalele schimbări fiscale care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2025. 

Unele dintre aceste modificări fiscale au fost introduse prin Ordonanța de urgență „trenuleț” 156/2024, altele prin Ordonanța de urgență 138/2024.

1. RO e-Factura

De la 1 ianuarie 2025, e-Factura devine obligatorie în relația B2C (business-to-consumer/în relația cu persoanele fizice). Iată ce schimbări apar în acest sens:

• Transmiterea CNP pentru persoane fizice este opțională: se reglementează cadrul pentru ca identificarea prin CNP pentru persoanele fizice să fie opțională. Astfel, în cazul în care contribuabilul nu dorește să comunice un cod de identificare, factura va include automat un cod format din 13 cifre de zero;
• Limitarea operațiunilor obligatorii: Obligația utilizării sistemului RO e-Factura va fi restrânsă doar la operațiunile pentru care locul livrării sau prestării din punct de vedere al TVA este în România.
• Eliminarea excepțiilor pentru facturile simplificate: Sistemul RO e-Factura va fi utilizat obligatoriu și pentru facturile simplificate, cu excepția bonurilor fiscal;
• Coduri CPV pe facturile pentru achiziții publice: Facturile emise în baza contractelor de achiziții publice, sectoriale sau de concesiuni vor trebui să includă codurile CPV corespunzătoare din nomenclatorul achizițiilor publice;
• Se abrogă prevederile referitoare la utilizarea sistemului RO e-Factura pentru facturile emise pentru vouchere de vacanţă titularilor acestora, având în vedere că toate facturile emise în relația B2C vor fi raportate în sistem de la 1 ianuarie 2025.

Amintim, totodată, că apare o noutate pentru firmele care sunt obligate să folosească aparate de marcat electronice fiscale. Acestea nu vor mai trebui să emită bon fiscal atunci când clienții plătesc cu cardul bancar. 

2. e-TVA

În ceea ce privește sitemul național RO e-TVA, se amână până la 1 iulie 2025, dispozițiile privind obligația transmiterii de către contribuabili a rezultatului verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate de către ANAF prin ”Notificarea de conformare RO e-TVA”, precum și a sancțiunii pentru neîndeplinirea acestei obligații. 

OUG  nr. 138/2024 clarifică evidențierea TVA colectate prin autofacturare, în cazul obiectivelor de investiții din cadrul unor programe de interes public sau social, finanțate din fonduri publice, care sunt predate gratuit beneficiarilor, în sensul că persoanele impozabile care implementează astfel de programe și au dedus TVA pentru achiziții, trebuie să emită o autofactură (CNI).

3. e-Transport

În ceea ce privește e-Transport, se amână intrarea în vigoare a sistemului național e-Transport pentru operatorii economici autorizați până la 31 martie 2025.

4. Legea contabilității

Din 2025 sunt multe schimbări în Legea contabilității. Astfel, pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operațiunilor efectuate, lunar se întocmește balanța de verificare.

Referitor la termenul de depunere a situaţiilor financiare anuale, acesta este data 31 mai, respectiv 30 aprilie, în funcție de categoria entității raportoare, a exercițiului financiar următor celui de raportare.

Termenul de depunere a raportărilor contabile anuale este data 31 mai a exercițiului financiar următor celui de raportare, termen aplicabil inclusiv în cazul entităților care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic.

În cazul în care datele prevăzute sunt zile nelucrătoare, ultima zi de raportare este prima zi lucrătoare următoare acestora.

Entitățile care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic depun situațiile financiare anuale în termen de 150 de zile calendaristice de la încheierea exercițiului financiar astfel ales, calculate începând cu data ulterioară celei la care se referă respectivele situații financiare anuale.

De asemenea, începând cu exercițiul financiar al anului 2025, situațiile financiare anuale/raportările contabile se depun numai în format electronic conform specificațiilor publicate pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Entitățile care au ales un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic aplică prevederile începând cu situațiile financiare anuale corespunzătoare primului exercițiu financiar astfel ales, care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2025.

5. SAF-T

De la 1 ianuarie 2025, firmele mici vor trebui să depună Declarația informativă D406 (SAF-T), care cuprinde informații din evidența contabilă și fiscală. Ele vor beneficia de o perioadă de grație, astfel:

• 6 (șase) luni pentru prima raportare, respectiv 5 (cinci) luni pentru a doua raportare, 4 (patru) luni pentru a treia raportare, 3 (trei) luni pentru a patra raportare, 2 (două) luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T;
• 3 (trei) luni pentru prima raportare pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T.

Urmărește un interviu StartupCafe.ro privind introducerea obligativității sistemului de raportare SAF-T și pentru firmele mici:

https://youtube.com/watch?v=exI59fYTUqc%3Fsi%3D16rkoVuxBb3Kh_Cb

6. Chirii 

S-au reglementat regulile privind calculul și declararea impozitului pe venit în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, în situația în care venitul este plătit exclusiv în natură, precum și în cazul sumelor reprezentând garanție, utilizată pentru plata chiriei stabilită prin contract.

În aceste situații obligațiile de stabilire a venitului net anual, de calcul, declarare și plată a impozitului revin proprietarului, uzufructuarului sau altui deținător legal prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Măsura are în vedere faptul că în aceste situații plătitorul de venit se află în imposibilitatea reținerii la sursă a impozitului pe venit.

S-au instituit dispoziții tranzitorii de clarificare a regimului fiscal aplicabil, precum și a obligațiilor de declarare, calcul și plată a impozitului pe venit în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, în situația în care chiria, aferentă unei perioade contractuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2024, a fost plătită în avans până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv.

Măsura are în vedere necesitatea aplicării unitare a regimului fiscal în această situație.

Reglementarea/clarificarea impozitării veniturilor realizate din transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor dreptului de proprietate.

S-a reglementat modalitatea de declarare și stabilire a impozitului pe veniturile realizate din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, ulterior autentificării actului de transfer. Astfel, se propune ca persoana fizică beneficiară a veniturilor sau plătitorul de venit, în situația în care veniturile sunt plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, să calculeze și să declare impozitul pe venit datorat, sens în care se stabilesc regulile necesare calculului, declarării și plății.

7. Creșterea impozitului pe dividende

Se majorează cota de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025. Crește impozitul pe dividende, de la 8% la 10%, și pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente. 

8. Impozitul pe venitul microîntreprinderii

Pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025, se prevede:

• reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro. Astfel, mai multe firme vor trece d ela impozitul pe venitul microîntreprinderii (3% pe venit) la impozit pe profit (16%). 
• eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.

Se actualizează codurile CAEN pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2025, se vor avea în vedere, după caz, și activitățile, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 6210 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6290 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5611 – Restaurante, 5612 – Activități ale unităților mobile de alimentație, 5622 – Alte servicii de alimentație n.c.a.”

Pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.

9. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură, procesarea de alimente

Angajații din IT, construcții, agricultură și sectorul alimentar nu vor mai beneficia de facilitățile fiscale la salarii de la 1 ianuarie 2025. Astfel, OUG trenuleț elimină facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.

Reamintim că facilitățile fiscale acordate angajaților din sectoarele IT, constructii și agro-alimentar au tot fost ciuntite, de-a lungul timpului. Citește AICI o analiză cu situația la zi a acestor facilități fiscale, înainte de OUG trenuleț. 

• Citește și: Salariul minim 2025: Cât plătesc firmele, ce salariu net primesc angajații „în mână”. Salariul minim în construcții, agricultură și industria alimentară

10. Revenirea taxei pe stâlp

Revine impozitul pe construcții speciale „taxa pe stâlp”. În trecut, au fost afectați și fermierii care dețin silozuri. 

OUG trenuleț a reinstituit impozitul pe construcții, datorat de persoanele juridice române (cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare), persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, precum și de persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/ concesiune sau în folosinţă. Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv.

11. Salariul minim 2025

De la 1 ianuarie 2025 salariul minim brut crește de la 3.700 de lei la 4.050 de lei. La un salariu brut de 4.050 de lei, angajatul va primi în mână 2.574 de lei, cu menținerea facilității celor 300 de lei netaxați. În total, costul suportat de angajator ar fi de 4.134 lei. 

12. Suma de 300 lei fără taxe la salariul minim

Continuă măsura de scutire de taxe pentru suma de 300 de lei din salariul minim. Astfel, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025. Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. 

De această deducere beneficiază și persoanele nou angajate în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Reglementările sunt aplicabile, în perioada în care salariul de încadrare este menținut la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, stabilit prin hotărârea Guvernului, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente anului 2025.

De asemenea, o condiție pentru aplicarea scutirii de taxe pe suma de 300 de lei este aceea ca venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor,  fără a include contravaloarea tichetelor de masă, respectiv indemnizaţia de hrană, după caz, acordate potrivit legii, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, însă să nu depășească nivelul de 4.300 lei inclusiv.

13. Vouchere de vacanță la jumate

Bugetarii vor primi în continuare vouchere de vacanță, dar numai în limita a 800 lei și cu condiția asigurării de către angajat a unei coplăți de 800 lei.

În 2024, valoarea voucherelor de vacanță era de 1600 de lei, iar diminuarea afectează mai ales hotelurile și alte firme din turism, unde se pot face plăți cu voucherele de vacanță. 

14. Accizele mai mari cresc prețurile la benzină și motorină 

Din data de 1 ianuarie 2025, acciza a crescut astfel:

• la benzina fără plumb – de la 2.019,60 lei la 2.528,76 lei/1000 l
• motorină – de la 1.850,95 lei la 2.317,59 lei/1000 l
• gaz petrolier lichefiat (GPL) pentru motor – de la 874,24 lei la 927,78 lei/tonă
• GPL pentru încălzire – de la 773,62 lei la 821,00 lei/gigajoule
• gaz natural pentru motor – de la 17,72 lei la 18,81 lei/gj
• electricitatea utilizată comercial – de la 3,41 lei la 3,62 lei/Mwh
• bere – de la 4,62 lei la 4,82 lei/hl/1 grad Plato
• bere craft (produsă de producătorii independenţi a căror producţie anuală nu depăşeşte 200.000 hl) – acciza crește de la 2,54 lei la 2,65 lei/hl.

Vezi AICI lista oficială a accizelor modificate, la Ministerul Finanțelor.

15. Apare o nouă  cerere pe care unii proprietari vor trebui să o depună la ANAF din 2025

Pentru contractele de închiriere încheiate începând cu 1 ianuarie 2025, precum și pentru actele de modificare a acestora, în cazul în care bunul este deținut în comun, trebuie să se desemneze proprietarul, uzufructuarul sau alt deținător legal care să îndeplinească obligația înregistrării contractului încheiat între părți, prevede o OUG publicată în Monitorul Oficial în luna noiembrie 2024.

Este vorba despre OUG 128/2024, potrivit căreia cei care obțin venituri din chirii, altele decât veniturile din arendare și cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal. 

Astfel, ANAF propune, printr-un proiect de ordin, modelul cererii de înregistrare a contractelor de locațiune pe care contribuabilii vor trebui să-l depună.

Aceasta se depune direct sau prin împuternicit, la registratura ANAF, prin poştă cu scrisoare recomandată sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță, după caz, la termenele stabilite de legislaţia în vigoare. Va trebui completată de:

• persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor și care au obligația înregistrării contractului la organul fiscal, potrivit legii;
• locatorii care solicită înregistrarea contractului la organul fiscal pentru a constitui titlu executoriu pentru plata chiriei la termenele și modalitățile stabilite în contract, sau în lipsa acestora, prin lege.

16. Declarația unică 2025

Prin OUG 128/2024 s-au introdus schimbări la Declarația Unică privind taxarea veniturilor personelor fizice cu activități independente, chirii, PFA și alte astfel de câștiguri extrasalariale.

Se introduce, astfel, Declarația unică inteligentă pentru simplificarea declarării și calculului impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale pentru persoanele fizice. De asemenea, ordonanța prevede eliminarea obligației depunerii Declarației pentru declararea venitului estimat.

Noul model de Declarație unică 2025 (formular 212) a fost reglementat. Vezi AICI. 

17. Plafoanele de venituri pentru 2025: Chirii, activități independente, dobânzi, dividende

Având în vedere că se va mări salariul minim la 4.050 lei, în funcție de această valoare persoanele care au activități independente vor plăti contribuțiile în 2026 pentru veniturile anului 2025 plafonat la 6 – 60 de salarii minime pentru CASS (24.300 – 243.000 lei) și 12 (48.600 lei), respectiv 24 pentru CAS (97.200 lei). CASS este de 10%, iar CAS e 25%, conform HotNews.ro.

În ceea ce privește persoanele care au venituri din investiții (cum e cazul dividendelor pe care l-am expus mai sus), se plătește CASS plafonat la 6, 12 și 24 de salarii minime în 2026, pentru veniturile anului 2025.

În ceea ce privește veniturile anului 2024, salariul minim luat în calcul pentru plata CAS și CASS este de 3.300 lei. Declarația unică 2025 va trebui depusă până la 25 mai.

În cazul PFA, de exemplu, s-au schimbat lucrurile în privința plății CASS (10%). Plafonul la care se plătește este 6-60 salarii minime, adică între 19.800 – 198.000 lei. Cu alte cuvinte, se plătește 10% pentru orice valoare în acel interval.

Dacă ne referim la CAS, plafoanele rămân similare ca în 2024: 12 și 24 de salarii minime, respectiv 39.600 lei și 78.200 lei.

Noutăți la plata CASS dacă ai sau nu venituri din activități independente, cu anumite excepții.

Potrivit sursei citate, presupunând că veniturile sunt sub 19.800 lei, va trebui plătit CASS de 1.980 lei. Inclusiv dacă contribuabilul nu a reușit să realizeze nimic.

Nu va plăti această sumă dacă a avut venituri din:

• salarii şi asimilate salariilor la un nivel cel puţin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare în perioada în care au fost realizate veniturile;
• sau cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h), amintite mai sus, pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puţin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară, respectiv:
• venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
• venituri din asocierea cu o persoană juridică
• venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
• venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
• venituri din investiţii;
• venituri din alte surse.

În situaţia în care, în cursul anului 2024, persoanele fizice realizează venituri din contracte de activitate sportivă de la mai mulţi plătitori de venituri şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate reţinută la sursă este mai mare decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egale cu nivelul de 60 de salarii minime brute pe ţară (198.000 lei), acestea au obligaţia recalculării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, prin depunerea declaraţiei unice – Capitolul I până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor (25 mai 2025). Pentru diferenţa de contribuţie de asigurări sociale de sănătate rezultată în plus, în urma recalculării, persoana fizică are obligaţia calculării, declarării şi plăţii impozitului pe venit.

În situaţia în care, în cursul anului 2024, persoanele fizice obţin, din una sau mai multe surse de venit, venituri din activităţi independente, în vederea determinării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate de plată se ia în calcul contribuţia reţinută la sursă de către plătitorii de venituri din contracte de activitate sportivă.

O altă noutate este că veniturile din investiții (chirii, dobânzi etc.) nu se mai cumulează cu celelalte din activități independente.

Astfel, pentru ele se plătește separat CASS, plafonat, dar la 6, 12 și 24 de salarii minime: 19.800 lei, 39.600 lei și 79.200 lei.

18. Puncte gastronomice locale

Cei care au deschis puncte gastronomice locale trebuie să declare veniturile prin declarația unică. Nivelul normei anuale de venit corespunzătoare pentru punctul gastronomic local, pentru anul 2025, se stabilește la suma de 44.400 lei. Vezi AICI.

19. Venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală

Românii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, cuprinsă între una şi 5 camere, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit. 

Nivelul normelor anuale de venit corespunzătoare unei camere de închiriat în scop turistic, în locuinţe proprietate personală pe categorii de localităţi, în funcţie de amplasamentul locuinţei, pentru anul 2025, este următorul:

• În staţiunile turistice de interes naţional, cu excepţia celor de pe litoralul Mării Negre, norma anuală de venit este de 13.500 lei;
• În staţiunile turistice de interes local, cu excepţia celor de pe litoralul Mării Negre, norma anuală de venit este de 8.500 lei;
• În staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice, cu excepţia celor de pe litoralul Mării Negre, norma anuală de venit este de 19.000 lei;
• În localităţile din Delta Dunării şi de pe litoralul Mării Negre, norma anuală de venit a fost stabilită la suma de 25.500 lei:
• pentru sezonul turistic estival definit în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv perioada cuprinsă între 1 mai şi 30 septembrie a fiecărui an, norma de venit este de 19.000 lei,
• pentru extrasezon norma de venit e de 6.500 lei.

În alte tipuri de localităţi decât cele de mai sus, norma anuală de venit se stabilește la 11.000 lei. Vezi AICI. 

20. Actualizarea codurilor CAEN din 2025

De la 1 ianuarie 2025 se actualizează codurile CAEN, pentru a trece la revizia rev. 3 NACE, iar profesioniștii din România, fie că vorbim despre firme SRL sau de persoane fizice autorizate (PFA), ori întreprinderi individuale (II) sau familiale (IF), vor trece printr-o procedură generală de actualizare a codului de clasificare a activității, la Registrul Comerțului. 

În România, modificarea pleacă de la Ordinul 377 din 17 aprilie 2024 al Institutului Național de Statistică (INS), privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN. INS-ul românesc pune astfel legislația națională în domeniu în acord cu un regulament european de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE, rev. 3. 

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a pus vineri în transparență un proiect de ordin care vine cu clarificări în privința fișierului standard de control fiscal (SAF-T) și care prevede că anumite categorii de contribuabili nu vor trebui să depună declarația D 406. 


Este vorba despre unitățile de cult, asociațiile de proprietari și alte persoane juridice fără scop patrimonial care prin actul normativ de înfiinţare, prin legi speciale sau prin alte acte normative, au obligaţia ţinerii contabilităţii în partidă simplă, folosesc un sistem de raportare simplificat.
În măsura în care aceste asociații/persoane/entități optează pentru ținerea contabilității în partidă dublă, acestea vor avea obligația de depunere a fişierului standard de control fiscal (SAF-T), prin intermediul Declaraţiei informative D406.


Amintim, de asemenea, că următoarele categorii de contribuabili sunt exceptate de la depunerea SAF-T: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoanele fizice care desfășoară activități cu scop lucrativ, asociațiile familiale, societăți profesionale de avocați cu răspundere limitată și cabinetele individuale de avocat, societățile profesionale notariale și birourile individuale notariale, cabinetele medicale individuale.
Potrivit ANAF, proiectul de ordin vine cu clarificări și în privința obligației transmiterii declarației D 406 – SAF-T, în cazul firmelor cu activitate suspendată temporar, respectiv clarificarea expresă a faptului că odată ce contribuabilii au optat pentru depunerea Declarației informative D 406, nu vor putea renunța ulterior la opțiunea exprimată.
„Opțiunea va deveni efectivă prin depunerea unei Declarații informative D 406 validată de Agenția Națională de Administrare Fiscală”, conform ANAF. 


Descarcă de AICI proiectul de OPANAF pentru modificarea Anexei nr. 5 la OPANAF nr. 1783/2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere.
Ce este SAF-T. De la 1 ianuarie 2025 și firmele mici trebuie să depună această declarație
SAF-T vine de la „Standard Audit File for Tax” – fişierul standard de control fiscal. Prin această nouă obligație declarativă, respectiv D406, se face schimbul electronic de date contabile dintre firmă și ANAF, în baza unui standard internațional. 
De la 1 ianuarie 2025, și firmele mici au obligaţia de depunere a fişierului standard de control fiscal (SAF-T), prin intermediul Declaraţiei informative D406. 


Reamintim că de la 1 ianuarie 2022, Declarația D406 este depusă de către marii contribuabili și de la 1 ianuarie 2023 de către cei mijlocii.
Similar cu cele două categorii de firme, și firmele mici care vor avea obligația depunerii Declarației informative D 406 (SAF-T) începând cu data de 1 ianuarie 2025, vor beneficia de o perioadă de grație, astfel:
6 (șase) luni pentru prima raportare, respectiv 5 (cinci) luni pentru a doua raportare, 4 (patru) luni pentru a treia raportare, 3 (trei) luni pentru a patra raportare, 2 (două) luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T;
3 (trei) luni pentru prima raportare pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T.
Raportarea SAF-T se face: 
Lunar – pentru contribuabilii cu perioadă fiscală lunară pentru TVA.
Trimestrial – pentru contribuabilii cu perioadă fiscală trimestrială sau anuală pentru TVA.
Termen de Depunere: ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare. 
Firmele care nu depun declarația D406 (SAF-T) la termen riscă amenzi de câte 1.000 – 5.000 lei, iar cele care depun declarația cu erori sau riscă amenzi de câte 500 – 1.500 lei.